H o r i a S i m a . c o m
" Cauza națională nu se servește cu întreruperi, cu absențe nemotivate, cu vacanțe, ci numai prin permanență în efort. "
CULTURA SI POLITICA
Director: Gheorghe Costea Avda. Alberto Alcocer, 47-110 -A' MADRID-16
Deposito Legal - M.3655 - 1965 - OFICINA AUXILIAR - Montera, 20
Anul XXIV, Nr. 5-6, Martie - Aprilie 1988
Exista si in exilul nostru multe elemente cari se declara a fi numai "oameni de cultura", fara a apartine unei grupari politice sau a intreprinde ei însisi actiuni politice. Aceste persoane scriu articole, comenteaza carti, îsi exprima durerea pentru soartea neamului în poezii de reala valoare iar, cei mai bine înzestrati, se avânta în domeniile rezervate initiatilor, cum ar fi filosofia, stiinte sau religia, dar nu trec pragul acestor discipline teoretice sau spirituale, pentru a se înfrunta pe teren cu inamicul care ne-a cutropit tara. La marginea aceasta se opresc si îsi justifica atitudinea cu specificul creatiei lor, legata de lumea ideilor.Când au început devastarile de monumente istorice si religioase din România, noul atribut al erei Ceausescu, oamenii de cultura din exil s'au simtit obligati sa protesteze, considerându-se a fi lezati in propria lor conceptie de viata, dar fara a-si modifica atitudinea lor fundamentala, fara a încerca sa opuna barbariei comuniste o pozitie de fronda, care nu poate fi eficace altfel decât în strângerea rândurilor sub un steag politic. Indivizii izolati, oricât de stralucitoare at fi operele lor, nu pot impune respect hoardelor bolsevice, daca nu coboara pe câmpul de bataie. Fapt demonstrat astazi prin indiferenta cu care trateaza actualii guvernanti ai tarii protestele ce vin din strainatate. Buldozerele lui Ceausescu continua sa loveasca cu aceeasi înversunare la temeliile culturii nationale.De aici învatamântul ce trebue sa-l tragem ca cultura unui popor nu poate dainui fara de ocrotirea unui Stat. Cu 23 August, ne-am pierdut suveranitatea nationala. Nu mai avem un Stat care sa ne apere atat fiinta noasrtra istorica cat st cultura noastra milenara. Ceeace se întâmpla astazi in Romania, nu dateaza de câtiva ani, ci se înscrie în traectoria actului de ocupatie de acum 40 de ani al tarii noastre de catre o putere straina. Puterea ocupanta a ordonat acest vandalism cultural, pentru a transforma poporul românesc într'o masa de robi. E o noua etapa in actiunea Moscovei de subjugare a unui popor.
Daca meditam acuma bine, ceeace face Moscova prin uneltele ei din Romania, apartine politicei specifice imperiului comunist. Acest imperiu, ca sa-si asigute dominatia in spatiul dintre Nistru, Tisa si Dunare, trebue sa sfarâme rezistenta morala si spirituala a natiei noastre si una din masurile luate este si desradacinarea din trecutul ei istoric si cultural.
"Nationalitatea este puterea creatoare a culturii, iar cultura, puterea creatoare a nationalitatii", spune A.C. Cuza într'o definitie clasica. De aici rezulta ca fara de cultura, o natiune nu-si poate descoperi identitatea ei si in consecinta, nici nu poate dainui istoriceste. Natiunea este produsul culturii, dar nu al oricarei culturi, ci al culturii isvorîte din propriul ei geniu. O cultura creatoare de natiune trebue sa fie neaparat o cultura nationala. Dar si reciproca este valabila, cum spune Cuza. Nu exista cultura fara de natiune. Cultura emana din puterea creatoare a natiunii. Nu exista culturi abstracte, fara patrie, fara radacini în fiinta unui popor.
Odata aceste adevaruri stabilite, rezulta ca cele doua entitati, cultura si nationalitatea, nu pot trai, nu pot creste si nu se pot desvolta fara a se sustinea reciproc. Si atunci, implicit, omului de cultura îi revine si sarcina de a se gândi la soarta natiunii lui, din a carei seva îsi trage si el puterea creatoare. El nu se poate închide, ca într'un turn de fildes, in spatiul culturii, ignorând ceeace se întâmpla cu natiunea creatoare de cultura, caruia el însusi îi este tributar.
Insasi vocatia lui culturala îl obliga asadar sa-si asume responsabilitati si in domeniu politic. Nu poti fi om de cultura, daca nu îti dai contributia pentru salvarea entitatii creatoare de cultura, care e natiunea. Actul cultural suprem al oricarui Roman Liber este sa lupte pentru libertatea nationala.
Cultura din exil, oricât de stralucitoare ar fi si oricâte genii ar reprezenta-o, nu se poate substitui culturii nationale. Nu exista posibilitate de transfer din tara peste hotare. Lipsesc radacinile, lipseste neamul cu putetea lui creatoare. Aici traim într'o stare de provizorat cultural, in care se afirma anumite fragmente de românism, condamnate sa se stinga in aria altor culturi, daca Atotputernicul nu ne va ajuta sa ne recucerim tara, alungând din ea pe "oamenii fara patrie si fara Dumnezeu ", cum spunea Generalul Radescu.
Horia Sima