H o r i a S i m a . c o m

" Cauza naţională nu se serveşte cu întreruperi, cu absenţe nemotivate, cu vacanţe, ci numai prin permanenţă în efort. "

SCLAVI REALI SI SCLAVII POTENTIALI

Director: Gheorghe Costea Avda. Alberto Alcocer, 47-110 -A' MADRID-16
Deposito Legal - M.3655 - 1965 - OFICINA AUXILIAR - Montera, 20
Anul XXII, Nr. 5-6, Martie - Aprilie 1986

Scriitorul rus Maximov, într'un articol publicat în ziarul "Le Quotidien de Paris" din 15 Noembrie 1985, vorbea de lumea din Occident, de persoanele, de cercurile politice, asupra cărora cade răspunderea stării jalnice in care se găsesc popoarele subjugate. "Adevăratii inamici ai acestor popoare, spunea el, nu sunt nici duşmanii directi, adică fortele opresoare, şi nici trădătorii din mijlocul lor, ci indiferentii din lumea liberă. Acei cari neîmpărtăşind soarta lor teribilă, acei cari trăind în libertate şi bucurându-se de o viata comodă, nu-si mai pun problema suferintelor acestor sute de milioane de sclavi. Acei cari nu se învrednicesc nici măcar să arunce o privire de compătimire spre infernul in care trăesc aceste fiinte umane."

Observatia lui Maximov este justă. Nu vom schimba noi lumea, spun indiferentii din Occident. Problema relatiilor dintre Vest şi Est nu va putea fi resolvată decât de cele două blocuri, prin războiu sau prin întelegere. Până atunci, noi să ne vedem de afacerile noastre particulare şi să ne trăim viata noastră. Fiecare cu destinul lui. Si aşa filosofează milioane de oameni din lumea liberă, desprinşi total de ceeace se întâmplă în infernul bolşevic.

E un fel de "dolce far niente" politic. Numai că toată această turmă umană a indiferentilor nu-si dă seama că actuala situatie mondială, cu cortina de fier la mijloc, nu se poate eterniza. Nu o garantează nimeni. Frontul Est - Vest e fluid, e în mişcare, şi azi-mâine, prin deplasări succesive, comunismul îi poate prinde şi pe ei în ghiarele lui devastatatoare. Viata lor actuală pare satisfăcătoare, dar viitorul lor e incert.

In timp ce ei visează şi îşi fac planuri cum să-si mărească patrimoniul lor, în timp ce ei dorm molcom şi nu-si ridică ochii dincolo de acoperişul casei lor sau al activitătii lor prozaice ,,inamicul stă de veghe. Sefii comunişti exercită o vigilentă permanenta asupra frontierelor lumii libere şi unde descopera un punct şubred sau o crăpătură in sistemul ei de apărare, îşi trimit trupele lor subversive, lărgesc breşa şi subjugă alte popoare şi alte State. Si când s'a produs această ruptură, nu mai există întoarcere. Odată intrati în imperiul negru al comunismului, indiferentii de ieri nu mai au timp nici să regrete lipsa lor de prevedere. Se rostogolesc ca într'o genune fără fund.

Iată unde duce lenevia gândirii, comoditălile acumulate şi lipsa de generositate pentru aceî cari sufera şi mor cu lantul de gât. De fapt ceeace indiferentii refuza să contempleze dincolo de "cortina de fier" - mizerabila existentă a sute de milioane de sclavi - este proectia proprieî lor soarte de mâine. Adevărata împărlire a omenirii de azi nu e între Est şi Vest, nu e între libertate şi tiranie, ci între sclavi reali şi sclavi potentiali.

Dincolo de cortina de fier, tânjesc sclavi reali sub cnutul bolşevismului ; dincoace de cortina de fier, nu există oameni liberi, cum îşi imaginează indiferentîi, ci sclavii potentiali, adică indivizi destinati să fie luati mâine in primire de aparatul bolşevic de teroare. Indiferentii cred că nimic tragic nu se poate întâmpla nici in Europa şi nici în America. Aşa au crezut şi conducătorii popoarelor din răsărit acum 40 de ani. Si dela Yalta, iată, au trecut 40 de ani, fără să se mai ridice soarele libertătii peste tinuturile ocupate de hoardele roşii.

In loc de a-si întoarce ochii în alta parte, când aud vorbind de chinurile popoarelor subjugate, mai bine ar face, indiferentii din lumea liberă, să-si plângă propria lor soarta. Deca nu bagă de seamă, dacă nu-si revizuiesc atitudinea lor de beatitudine materială, vor sfârşi în acelaşi holocaust. Primejdia bate la uşe. Sunt sclavi potentiali. Sunt candidati la acelaşi rug al mortii şi al ispăşîrii. Neprevederea se p!ăteşte. Ei nu pot fi salvati dela sdrobirea lor sub tăvălugul roşu decât printr'o atitudine eroică. Singura lor şansă de supravietuire este să-si identifice conceptia lor de viată cu soarta gloatelor de sclavi din imperiul comunist şi să facă în lumea liberă tot ce le sta in putintă pentruca să-i elibereze.

Horia Sima

Ecouri despre mişcarea legionară în publicalii streine

Revista "Aula" din Graz-Austria - Noembrie 1985

Codreanu şi Garda lui de Fier reprezintă o neuitată epopee a rezistentei româneşti între cele două războaie, care la noi e prea putin cunoscută. Corneliu Zelea Codreanu, martirul revolutiei nationale ( 1899 - 1938 ), nu numai că a adăugat nationalismului un nou element spiritual, dar a fost un unic exemplu pentru Europa popoarelor libere, în lupta contra Bolşevismului şi a anexelor lui liberale, cari i-au stat într'ajutor. "Uitatul" (cum e numit de urmaşii lui leali in exil) şi 13 din militantii lui au fost ucişi mişeleşte de călăii Regelui Carol, în noaptea de 30 Noembrie 1938. Sângeroasele prigoane de atunci sunt astăzi aproape uitate. Comunismul, "conştiinta lumii ", a înăbuşit amintirea. Acuma, Editorul Ion Mării a făcut să apară "Insemnările din Inchisoare" ale lui Codreanu, admirabil comentate. Această carte este, în acelaşi timp, un sguduitor document şi testament al întemeietorului Mişcării Legionare. Tot în editura aceasta, a apărut autobiografia lui Codreanu "Die Eiserne Garde" si "Lebende Kreuze" a lui Alexandru Randa, o carte de documentare asupra acestei mişcări. Aceste trei cărti ar trebui să devină citire obligatorie pentru toti Europenii de gândire şi sentimente nationale.

Centro de studios Historico-Sociales din Lima -Peru. Septembrie 1985

Codreanu şi Mistica lui războinică. Codreanu s'a născut în 13 Septembrie 1899 la laşi-Romania. " CELTA" îl aminteşte la a 86-a aniversare a naşterii lui.

Tineretea lui a fost turburată de amenintarea bolşevică, asupra frontierelor patriei lui. In Martie 1919, întemeiază în Pădurea Dobrina, cu colegii lui, societatea "Mihail Cogălniceanu", cu scopul principal de a lupta contra comunismului. In continuare, la Universitate, luptă pentru a reda acestei institutii esenta ei nationalistă şi creştină.

In 1922 călatoreşte la Berlin, unde are prilejul să asiste la renaşterea nationalismului german şi apoi instaurarea erei fasciste în Italia.

Intors în tara, este încarcerat, sub acuzatia de complot contra sigurantei Statului.

In 1926 pleacă in Franta pentru a-si completa studiile. Se stabileşte la Grenoble. In 1927, se întoarce în patrie şi întemeiază "Legiunea Arhanghelul Mihail".

Atunci formulează şi schema de organizare a mişcării, bazată pe cele 6 legi ale cuibului. Spre deosebire de fascism şi national-socialism, mişcarea legionară accentuează în doctrina sa factorul sufletesc, sub aspectul lui spiritual si religios.

Lyon Nationaliste. Septembrie 1985

Garda de Fier. Revista, Lyon Nationaliste, buletin de informare nationalista a regiunii lioneze, închină numărul ei, pe Septembrie 1985, evocării Căpitanului şi mişcării legionare. Cuprinde mai multe capitole, în care se rezumă istoricul acestei mişcări.

- Actul întemeierii Legiunii şi liniile ei doctrinare.

- Pătrunderea Legiunii în masele populare. Persecutiile diferitelor guverne româneşti.

- Teroarea Regelui Carol. Asasinarea Căpitanului.

- Mişcarea Legionară - un nationalism de esentă românească.

- Nationalismul românesc şi democratia.

Frente Nacional de la Juventud

Asociatia politică, cu acest titlu, din Guadalajara - Mexic, a scos o broşură, închinată Căpitanului şi Mişcării Legionare. Titlul broşurii, apărută in 1984, este : "La Mistica Guerrera de los Legionarios Rumanos".

Broşura contine un istoric al Legiunii în perioada Căpitanului. Sistemnul ei de organizare şi un rezumat doctrinar cu un comentariu asupra celor 6 legi ale cuibului.

Brosura se incheie cu celebra intalnire dela Bucuresti, in Martie 1938, intre Corneliu Codreanu si Julius Evola, la "Casa Verde".

TARA SI EXILUL
Anul XXII Nr. 5 - 6 Martie - Aprilie 1986