![]() |
H o r i a S i m a . c o m" Cauza națională nu se servește cu întreruperi, cu absențe nemotivate, cu vacanțe, ci numai prin permanență în efort. " |
" Horia Sima. . . . .un destin" (fragment) . . . . . . . . . . . . În nici un moment din viata sa , nu s-a lăsat convins de anumite perspective atrăgătoare, nu s-a lăsat depăsit de anumite evenimente sau înfricosat de situatia precară a Legiunii în atât de numeroase împrejurări. S-a păstrat totdeauna calm si stăpân pe situatie. N-a încercat să se adapteze, ci a încercat să domine situatia. În loc să oscileze pe toate tablourile, în speranta unui "aranjament", a rămas ferm pe pozitia majoră a Miscării. A înteles, înaintea multora, că soarta Legiunii nu stă legată de evenimentele epocii, oricât de importante ar fi ele si oricât de definitive ar părea. Miscarea se păstrează în istorie atâta timp cât îsi va păstra autenticitatea ideologică si independenta politică. Ea trăieste prin esentele ei doctrinare si prin credinta legionarilor. Miscarea Legionară nu este un partid oarecare ce se acomodează evenimentelor numai să poată exista. Ea este o organizatie vie ce impune prin originalitatea si perenitatea ei. Horia SIMA a afirmat prin vorbă si faptă că Legiunea trăieste prin existenta nezdruncinată a doctrinei, a etosului si finalitătii sale. Orice concesie pe una din aceste directii poate constitui o spărtură fatală, pentru că natura socio-spirituală a Miscării Legionare se sprijină pe norme si concepte iesite din comun. Asa se întelege pozitia sa intransigentă pe tema esentelor legionare cât si admiratia fată de Corneliu CODREANU. Căpitanul a fost cel care a intuit aceste esente. Si tot Căpitanul a fost si chezăsia lor. Or, nu poti accepta o parte fără a purta respectul si asupra celorlalte părti. Ar constitui o anomalie de concept în a mărturisi dragoste si respect fată de persoana Căpitanului si a contesta anumite norme sau idei emanând din gândirea lui. De aceea, pozitia legionară a lui Horia SIMA este imbatabilă si incontestabilă. Iar alegerea ca urmas al Căpitanului capătă toată importanta ei logică si istorică. A fost investit în această functie pentru că întrunea atributele necesare functiei. Fiindcă Seful Legiunii, înainte de a fi un om politic, trebuie să fie apărătorul esentelor filozofice si spirituale ale doctrinei. Altfel nu mai este seful unei organizatii revolutionare în spirit si comportament. Numai avându-se în vedere acest aspect particular, se poate întelege un fapt extrem de important, pe care dusmanii si inconstientii caută să-l conteste sau să-l micsoreze. Printre actele pozitive care-i sunt atribuite de istorie, este si acela de a fi salvat Miscarea de la disparitie. Contra acestui adevăr , fortele negative caută să impună un "neadevăr" : "Horia SIMA n-a salvat nimic pentru că nu avea ce salva - afirmă cu patimă răuvoitorii. Miscarea Legionară era în plină evolutie, în raport cu mersul epocii". Or, în această posibilă sau imposibilă "evolutie" stă tot pericolul. Miscarea Legionară este ceea ce trebuie să fie si se păstrează de sine stătătoare atâta timp cât rămân intacte, nefalsificate, doctina, normele si conceptele care-i formează esenta. Esentele nu evoluează ; ele se impun sau pier. Din această cauză contacte politice . . . întelegeri momentane . . . discutii . . . relatii . . .au toate importanta lor reală. Dar totusi, tranzitorie, atâta timp cât nu sunt atribute esentiale. Aici se plasează afirmata că Horia SIMA a salvat Miscarea Legionară de la disparitie, deoarece EL A FOST GARDIANUL INTRANSIGENT AL ACESTOR ESENTE. El le-a apărat atunci când au fost amenintate sau puse la îndoială de anumiti. Propuneri de modificare i-au fost făcute si din afara Miscării si din rândurile legionare. Le-a respins absolut pe toate de îndată ce făceau aluzie la anumite aspecte de doctrină. A stiut să apere fondul trăirii legionare, convins că nu salvezi ceva făcând concesii sau apropieri cu dusmanii, ci evitând orice descompunere a esentelor. Sunt peste patru decenii de când Horia SIMA mentine această linie de conduită, iar rezultatele îi confirmă justetea atitudinii. Ca legionar, Horia SIMA s-a mentinut pe linia fundamentală a Miscării, împiedecând evadările din cadrul filozofiei legionare si răspunzând cu demnitate eforturilor de ademenire puse în practică de adversarii Legiunii. A păstrat contactul cu nucleul gândirii lui CODREANU, punând totdeauna în relief marea personalitate a Căpitanului si extraordinara scânteie politico-spirituală ascunsă în viziunea acestuia. Ca Sef al Legiunii i-a apărat potentialitătile binefăcătoare , iar ca legionar s-a identificat profund, total, cu trăirea acestei revolutii spirituale, unică în felul ei, în lume. . . . . . . . . . . . . "În ce priveste obiectivele pe care trebuie să le servească dragostea, urmează o anumită gradatie, o anumită ierarhie, care e ireversibilă. Ea corespunde relatiei ascendente individ-neam-Dumnezeu. Dragostea ce-o arătăm neamului trebuie să fie mai puternică decât dregostea de aproapele sau pentru familie, iar dragostea de Dumnezeu trebuie să întreacă dragostea pentru neam". H.S., Doctrina legionară.
"Icoana reală a unui neam apartine esentelor spirituale. Între neam si individ nu există conflict de năzuinte . Scopurile lor se unifică în perspectiva eternitătii. Legile Divine, de care ascultă individul, sunt valabile si pentru neam". H.S., Doctrina legionară. "Neamurile sunt înzestrate de Dumnezeu cu un suflet colectiv, iar personalitatea lor istorică nu-i decât manifestarea acestui suflet într-o formă perceptibilă. Un neam va străluci cu atât mai puternic în lume cu cât energia lui spirituală, care-i vine de la Dumnezeu, va fi mai larg reprezentată în tot ceea ce întreprinde. Neamurile trebuie să se afirme <<în cadrul si în slujba legilor Dumnezeirii>>, adică în existenta lor istorică trebuie să se străduiască să împlinească planurile Divinitătii".
H.S., Doctrina legionară.
"Drama omenirii este în realitate drama natiunilor. Oriunde în istorie nu vom întîlni decât un lant de lupte pentru afirmarea popoarelor. În toate planurile de existentă vom întâlni triumfând natiunea : în istorie, în cultură, în marile religii. Natiunea este principiul constructiv al oricărei civilizatii. Fără natiune am reveni la haosul initial, la un fel de turn al lui Babel". H.S., Doctrina legionară.
de Faust Brădescu. |
|